Precizări privind dezinformarea opiniei publice de către Asociația Română pentru Transparență

Precizări privind dezinformarea opiniei publice de către Asociația Română pentru Transparență prin publicarea unor date false, inexacte și incomplete, inserate în Raportul Național Asupra Corupției 2009:
 
Având în vedere Raportul Național Asupra Corupției, elaborat și publicat de către Asociația Română pentru Transparență (A.R.T.), pentru o corectă şi completă informare a opiniei publice, Agenţia Naţională de Integritate face următoarele precizări:

1. Referitor la problematica operaționalizării A.N.I:

Conform Planului Naţional de Acţiune din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a Progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, operaționalizarea ANI nu se referă la îndeplinirea unor măsuri izolate, cum ar fi adoptarea documentelor de organizare internă, ci la îndeplinirea unui ansamblu de măsuri interdependente, care să asigure funcționarea instituției în condiții optime (recrutarea personalului, asigurarea dotărilor tehnice minimale, realizarea politicilor de parteneriate, stabilirea nevoilor de pregătire şi specializare profesională, identificarea necesarului de informaţii pentru desfăşurarea activităţilor de verificare, respectiv a surselor de unde pot fi obţinute acestea etc.).

2. Referitor la mențiunea conform căreia Regulamentul de Organizare și Funcționare al Agenției a fost adoptat „abia la începutul anului 2009”:

Primul Regulament de Organizare şi Funcţionare al Agenţiei a fost elaborat la sfârșitul anului 2007 și aprobat la data de 04 ianuarie 2008, prin Ordinul Președintelui ANI nr. 27/2008.

Regulamentul de Organizare și Funcționare este completat sau actualizat ori de câte ori modificările legislative sau considerentele de ordin managerial (reconfigurarea structurilor interne, distribuirea atribuţiilor şi competenţelor etc.) o impun.

Regulamentul de Organizare și Funcționare al Agenţiei a suferit două modificări. Prima, în luna august 2008 (Ordinul Președintelui ANI     nr. 555/05.12.2008), ca urmare a reorganizării unor direcţii generale ale Agenției, iar, cea de a doua, în luna februarie 2009 (Ordinul Președintelui ANI nr. 660/24.02.2009), în urma modificării organigramei, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 229/2008 privind măsurile pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice.

În concluzie, Regulamentul de Organizare și Funcționare al Agenţiei a fost adoptat la data de 04 ianuarie 2008 şi a suferit modificări succesive pentru respectarea şi încadrarea în prevederile legale în vigoare.

3. În privința mențiunilor referitoare la Comisia de Evaluare a Consiliului Național de Integritate:

În conformitate cu prevederile art. 26, alin. (2) din Legea nr. 144/2007, republicată, Comisia de Evaluare, alcătuită din 5 membri desemnați de Consiliu, la propunerea Președintelui Consiliului, asigură evaluarea capacității manageriale a funcțiilor Agenţiei pe baza informărilor și a rapoartelor întocmite de acesta. Concluziile Comisiei de Evaluare se prezintă Consiliului și se înaintează Senatului de către Președintele C.N.I. De asemenea, Comisia de Evaluare soluționează și sesizările privind activitatea personalului Agenției.

Astfel, rezultă că există o diferență substanţială între Comisia de Evaluare și „Comisia de anchetă”, așa cum a fost denumită în raportul Asociației Române pentru Transparență. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, termenul de „anchetă” este definit ca fiind cercetarea făcută de o autoritate publică cu scopul de a stabili vinovaţii şi împrejurările în care s-a produs un fapt şi pentru a stabili răspunderile. Conform       art. 34 din Legea nr. 144/2007, republicată, Consiliul Naţional de Integritate este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, şi nu o autoritate publică în sensul legii.

În Raportul Asociaţiei Române pentru Transparenţă se precizează faptul că „deşi concluziile de raport [al Comisiei de Evaluare] au fost formulate, nu a fost încă adoptată o decizie din cauza blocării cvorumului”.

Față de acest aspect, menționăm că, până în prezent, concluziile Comisiei de Evaluare nu au fost prezentate C.N.I. spre adoptare, conform prevederilor legale, motiv pentru care A.N.I. nu are cunoştinţă asupra existenţei unui astfel de Raport și, cu atât mai mult, dacă acesta a fost asumat de vreunul dintre membrii Consiliului.

În repetate rânduri, C.N.I. a respins, în mod public, dezinformările şi speculaţiile formulate pe marginea Raportului Comisiei de Evaluare. Cităm din comunicatele de presă de la data de 13 mai 2009, respectiv, 5 iunie 2009:
• „Activitatea de verificare demarată de Comisie nu a fost finalizată până în prezent, astfel încât actele şi lucrările de verificare nu pot fi făcute publice, potrivit art. 4 alin. (8) din lege”;
• „Din cauza informaţiilor vehiculate în ultima perioadă în mass-media, referitoare la finalizarea verificărilor în privinţa conducerii Agenţiei Naţionale de Integritate şi întocmirea Raportului de Evaluare, în calitatea mea de Preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate şi membru al Comisiei de Evaluare, consider necesar să fac următoarele precizări: Activitatea de verificare demarată de către Comisia de Evaluare, constituită potrivit Legii nr. 144/2007, nu a fost finalizată până în prezent. La momentul finalizării verificărilor, membrii Comisiei de Evaluare vor prezenta concluziile Plenului Consiliului Naţional de Integritate”.

În urma „acuzațiilor” formulate de foşti angajaţi ai A.N.I. (care, în baza certificatelor emise de către domnul Victor Alistar, s-au constituit în „avertizori de integritate”), instituțiile abilitate (Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Ministerul Administrației și Internelor etc.) au efectuat simultan verificări asupra tuturor aspectelor sesizate. Rapoartele de control formulate de aceste instituții infirmă în totalitate acuzaţiile aduse. De asemenea, față de acuzațiile referitoare la săvârşirea unor fapte de corupţie, formulate de aceleaşi persoane, Direcția Națională Anticorupție  a dispus, la data 29 iunie a.c., neînceperea urmăririi penale în cazul conducerii Agenției Naționale de Integritate.

Agenția a sesizat organele judiciare competente în vederea efectuării de verificări cu privire la foști angajați ai instituției (aceleași persoane care s-au constituit în ”avertizori de integritate”) pentru care existau indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală. Pentru unul dintre aceștia, Parchetul a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals. Pe de altă parte, față de persoanele pentru care s-au semnalat indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) efectuează verificări pentru infracțiunea de sustragere de înscrisuri și transmiterea de documente în sistem informatic.

4. Referitor la aprecierile Asociației Române pentru Transparență privind „activitatea instituţională” a Agenției:

Din cele 31 de obiective (Măsuri) cuprinse în Condiționalitatea nr. 2 (Benchmark no. 2) a Planului de acțiune privind progresele înregistrate de România în domeniul justiției, asupra cărora Comisia Europeană efectuează o monitorizare strictă, 30 au fost îndeplinite, ultimul obiectiv – elaborarea unui Cod de conduită pentru personalul ANI, fiind în curs de finalizare. Conduita personalului Agenţiei, funcţionari publici şi personal contractual, este reglementată, pe lângă prevederile Legii nr. 144/2007, republicată, de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul de Ordine Interioară şi de prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, respectiv ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.

Referitor la Raportul de activitate al A.N.I. pentru perioada decembrie 2007 – mai 2009, menționăm faptul că acesta a fost considerat complet și comprehensiv, din moment ce Consiliul nu a solicitat clarificări şi nu a adresat întrebări suplimentare Agenţiei. Documentul a fost construit pe structura Condiţionalităţii nr. 2 a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi cuprinde datele şi informaţiile aferente perioadei de referinţă, considerate relevante de către Comisia Europeană. Legea nr. 144/2007 și Regulamentul de ședință al C.N.I. nu prevăd o procedură de aprobare şi /sau de infirmare a rapoartelor periodice de activitate prezentate de Președintele Agenției.  

Opiniile unei singure persoane, care deţine concomitent atât calitatea de membru al C.N.I., fiind reprezentantul organizațiilor societății civile, precum şi pe cea de membru în Consiliul Director al Asociației Române pentru Transparență, formulate în mod individual și postate pe forumurile publice din mediul virtual, sunt irelevante și nu pot fi luate în considerare în cadrul instituțional incident.  De asemenea, afirmațiile și punctele de vedere emise de către domnul Codru Vrabie (membru al Consiliului National de Integritate) sunt divergente, denotă necunoașterea prevederilor legale, a mecanismelor și regulilor de comunicare inter-instituționale și au la bază un înalt grad de subiectivism generat de faptul că, la data de 15 iunie 2009, în urma solicitării de informaţii cu privire la o lucrare aflată pe rolul Inspecţiei de Integritate, Agenţia a înaintat Senatului României o cerere de revocare a domnului Codru Vrabie din funcţia de membru al Consiliului pentru interferenţe în activitatea operativă a instituţiei.  Potrivit art. 15 din Legea nr. 144/2007, republicată:

„În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin potrivit legii, Agenţia acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale”.

„Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii privind derularea verificărilor de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană”.

În urma soluţionării unei lucrări aflate pe rolul Inspecţiei de Integritate, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat, la data de 21 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (Bucureşti), în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către fostul Director Executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă, în persoana domnului Codru Vrabie, a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292, Cod Penal, faţă de care organele juridiciare urmează să se pronunţe.

Pe de altă parte, considerentele evocate în Raport pot fi de asemenea caracterizate de un pronunțat grad de subiectivism, având în vedere că domnul Victor Alistar, unul din co-autorii raportului, a candidat în luna august 2007, la funcția de Președinte al A.N.I., însă dosarul său de concurs a fost respins. Mai mult, Agenţia Naţională de Integritate a demarat procedura de control în urma sesizării formulate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la faptul că domnul Victor Alistar nu a respectat prevederile legale privind regimul juridic al declarațiilor de avere și de interese. A.N.I. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, la data de 19 iunie 2009, cu privire la săvârşirea de către domnul Victor Alistar a infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzut de art. 25, Cod Penal, raportat la prevederile art. 289, Cod Penal.

În urma soluţionării anui alt dosar aflat pe rolul Inspecţiei de Integritate, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat, la data de 21 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută şi pedepsită de art. 292, Cod Penal şi a constatat că domnul Victor Alistar s-a aflat, în perioada 12.10.2001 – 01.03.2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public – purtător de cuvânt (în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici), Director executiv (în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004) şi avocat definitiv-titular (în cadrul Cabinetului individual de avocatură „Alistar Teodor-Victor”, începând cu data de 23.01.2007 și până în prezent).

5. În privința „contra-raportului” unei agenții de presă, trebuie subliniat că o știre nu poate fi catalogată drept o raportare obiectivă și completă a rezultatelor unei instituții, și nici a jurisprudenței în materie. Mai mult, relatarea de presă nu a luat în considerare toate datele, fie ele doar statistice, prezentarea acestora fiind desprinsă dintr-un context mult mai detaliat și cu o relevanță mai pronunțată. De asemenea, știrea de presă invocată în cadrul Raportului A.R.T. omite precizarea conform căreia cadrul legal prevede menținerea sancțiunii principale de declanșare din oficiu a procedurii de control atât în cazul diminuării cuantumului amenzii contravenţionale, cât şi la transformarea acesteia în avertisment. Cităm din precizările A.N.I. din data de 12 iunie 2009:

„Până în prezent, au fost sancţionate contravenţional 2.080 persoane, pe rolul instanţelor de judecată fiind înregistrate un număr de 850 plângeri contravenţionale, formulate de către persoanele sancţionate de Agenţia Naţională de Integritate. Dintre acestea:

- în 42 cauze, au fost anulate procesele-verbale de contravenţie, instanţele de judecată pronunţând sentinţe irevocabile;

- în 194 dosare, a fost menţinută soluţia de aplicare a sancţiunii contravenţionale, instanţele de judecată pronunţând sentinţe irevocabile;

- 614 dosare se află încă pe rolul instanţelor judecătoreşti, în diferite stadii (fond, recurs).

Agenţia Naţională de Integritate a formulat recurs în toate cauzele în care instanţele de judecată au hotărât anularea proceselor-verbale de contravenţie”.

Se poate observa că instanţele de judecată au dispus anularea a numai 2% din procesele-verbale de contravenţie emise de A.N.I., ceea ce reprezintă un număr foarte mic în raport cu sancţiunile contravenţionale aplicate.

Este de remarcat, de asemenea, faptul că anularea proceselor-verbale are la bază probleme de formă şi nu de fond. Eventualele deficiențe ale regimului juridic al aplicării sancțiunilor contravenționale, cum ar fi cele observate în cazul formularului de aplicare a amenzii, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, reprezintă o permanentă preocupare a Agenției pentru schimbarea acestora. Din păcate, A.N.I. nu are atributul de inițiator legislativ.

Menționăm faptul că Agenția a aplicat sancțiuni contravenționale în urma comunicării de către fiecare instituţie a datelor privind numele şi funcţia persoanelor care nu au respectat prevederile legale referitoare la declaraţiile de avere sau de interese.

6. Referitor la problematica contestării competențelor A.N.I. și a clasificării procedurii de verificare:

La data de 13 mai 2009, Agenția a prezentat opiniei publice o serie de precizări referitoare la procedura care stă la baza activităţii operative, desfăşurată de către inspectorii de integritate. Mass-media a preluat şi prezentat la acea dată, pe larg, aceste aspecte. Persoanele interesate pot găsi aceste informaţii pe pagina de Internet a Agenției:  http://www.integritate.eu/579/section.aspx/793.

Până în prezent, instanţele de judecată au respins toate excepțiile procedurale în privința competențelor A.N.I. invocate. Mai mult, excepția privind așa-zisa „secretizare a procedurii de lucru a inspectorilor” nu a fost ridicată în niciun caz aflat pe rolul instanțelor de judecată.

Consiliului Național de Integritate i-a fost prezentat, în ședința din data de 31 august 2009, următorul punct de vedere, referitor la acest aspect.

Cităm din precizările prezentate C.N.I., incluse pe ordinea de zi şi discutate în cadrul şedinţei de la acea dată:

„Manualul de proceduri interne” este clasificat la nivel de „secret de serviciu” și privește strict activitatea Inspecției de Integritate, și nu procedura de verificare. Scopul principal al acestui demers este responsabilizarea și protejarea inspectorilor în raport cu aplicarea Legii   nr. 144/2007, republicată.

„Actele și lucrările efectuate de către inspectorii de integritate din cadrul Agenției nu sunt publice, cu excepția actului de constatare. După începerea verificării, persoana verificată are dreptul să fie înștiințată despre declanșarea procedurii de verificare și să ia cunoștință de actele și lucrările dosarului, să fie asistată sau reprezentată de avocat și să prezinte orice elemente justificative pe care le consideră necesare” .

În acest sens, „clasificarea nu restrânge în niciun fel și sub nicio formă accesul persoanei verificate la actele și lucrările dosarului și nici la documentele rezultate din verificările efectuate, inclusiv din interogările bazelor de date relevante, în conformitate cu protocoalele încheiate de A.N.I. cu alte instituiții”. Acest punct de vedere a fost reflectat și în mass-media, infirmând faptul că Agenția nu a furnizat nicio explicație în acest sens.

7. Referitor la comunicatele remise de Agenție și la faptul că, la baza verificărilor, stau autosesizări din presă:

Accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public este unul dintre principiile fundamentale care stau la baza relaţiilor dintre cetăteni şi instituţiile publice. Agenţia Naţională de Integritate, mai mult decât orice altă instituţie care utilizează resursele financiare publice, are obligaţia să asigure în raport cu cetăţenii, în limitele legii, transparenţa activităţii pe care o desfăşoară. Astfel, prin intermediul comunicatelor de presă, Agenţia asigură, în timp real, accesul mijloacelor de informare în masă şi al persoanelor la toate aspectele care ţin de activitatea desfăşurată pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. De asemenea, prin publicarea rezultatelor activităţii operative a A.N.I. se urmăreşte şi asigurarea prevenţiei prin responsabilizarea persoanelor care exercită mandate sau îndeplininesc funcţii ori demnităţi publice.

Pentru a clarifica acest aspect, cităm din Sentinţa nr. 216/04 iunie 2009 a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Craiova, formulată în dosarul nr. 22/54/2009:

„În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului că pârâta a încălcat prevederile art. 48 alin. 1 din Legea 144/2007, în sensul că a publicat pe pagina de internet un comunicat referitor la starea sa de incompatibilitate, instanţa apreciază ca această susţinere nu constituie un motiv de nelegalitate a actului de constatare”. „Ori, în speţă pe pagina de internet n-a fost publicat actul constatator, ci un comunicat care nu îmbracă nici forma unui act administrativ şi nici nu produce efectele juridice prevăzute de Legea 144/2007”.

Conform prevederilor art. 4 din Legea 144/2007, republicată, Agenţia îşi îndeplineşte atribuţiile de verificare prevăzute din oficiu sau, după caz, la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice interesate. Verificările din oficiu aflate pe rolul Inspecţiei de Integritate au la bază, în mare parte, autosesizări din mass-media, investigaţiile jurnalistice relevând motivul pentru care ANI rămâne consecventă poziției exprimate public încă de la începutul activității. Consecința acestora a  fost sesizarea Parchetului, instanțelor, comisiilor de disciplină etc. de către A.N.I.

Acest aspect a fost apreciat de Comisia Europeană în Raportul privind Progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare prezentat Parlamentului European la data de 22 iulie 2009. Cităm din Raportul Comisiei Europene:

„Aceste anchete ex officio inițiate de ANI sunt de apreciat; se asigură în oarecare măsură un efect preventiv prin faptul că ANI ia măsuri sistematic cu privire la toate declarațiile de avere care lipsesc, aplicând amenzi administrative și având posibilitatea introducerii unor acțiuni ulterioare”.

Persoanele care fac obiectul verificărilor efectuate de către A.N.I. reprezintă categoriile prevăzute de Legea nr. 144/2007, republicată, deoarece exercită mandate sau îndeplininesc funcţii ori demnităţi publice.

Astfel, afirmația conform căreia „ANI s-a angajat într-o campanie mediatică ” este lipsită de fundament și nu are la bază nicio probă.

8. Referitor la achiziționarea serviciilor de audit extern independent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 144/2007, acest aspect nu intră în competența Consiliului Național de Integritate, deoarece acesta nu are calitatea de ordonator principal de credite. Conform atribuțiilor prevăzute la art. 38, alin. (2), lit. „g” din Legea nr. 144/2007, republicată, Consiliul analizează Raportul Anual de Audit, întocmit potrivit prevederilor   art. 33 din același act normativ.

Conform aceluiaşi act normativ, evaluarea calităţii managementului Agenţiei se face anual, printr-un audit extern independent. Finanţarea auditului se face din bugetul Agenţiei, iar selectarea entităţii care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice”.

În luna iunie 2009, a fost lansată procedura de atribuire a serviciilor de audit extern independent. În luna septembrie 2009, în conformitate cu prevederile legale, serviciile de audit extern independent au fost atribuite. În prezent, contractul este în derulare. Documentația aferentă este publicată atât pe pagina de Internet a Agenției – www.integritate.eu (secţiunea Achizitii Publice - > Achizitii publice 2009), precum și în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice operat de Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (S.E.A.P.) -> www.e-licitatie.ro (Invitație de participare nr. 223715/13.08.2009  referitoare la "Auditul extern al managementului ANI pentru anul 2008").

Trebuie menționat faptul că, potrivit art. 62, alin. (7) din Legea nr. 144/2007, republicată, prima evaluare a activităţii Agenţiei se va face începând cu mandatul preşedintelui, numit potrivit art. 23. Președintele Agenției Naționale de Integritate a fost numit în funcție în baza Hotărârii Senatului României nr. 13 din data de 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 299/16 aprilie 2008.

Pentru a concluziona, evoluția Agenției Naționale de Integritate din perioada iunie 2008 – august 2009, aşa cum e prezentată de Raportul Național asupra Corupției, este expresia opiniilor personale ale autorilor. Faptul că nu a fost întocmit pe baza unei analize amănunţite a tuturor elementelor şi proceselor care definesc activitatea Agenţiei,  limitarea la câteva materiale informative, ignorând în mod premeditat sursele publice de informare, utilizarea defectuoasă a terminologiei juridice, prezentarea unor date false, inexacte și incomplete, denotă atât lipsa de profesionalism, cât şi intenția de a denigra cu orice preţ instituţia publică, activitatea şi misiunea ei. În acest fel, autorii nu reuşesc decât să îşi prejudicieze propria imagine şi pe cea a entităţii neguvernamentale. Prestigiul internaţional al organizaţiei în promovarea transparenţei, integrităţii şi a politicilor anticorupţie este de necontestat şi reprezintă o contribuţie majoră în combaterea fenomenului corupţiei şi a efectelor acesteia la nivel global.

Opiniile cu pronunţat caracter subiectiv exprimate în raport au fost evocate de nenumărate ori de către domnul Victor Alistar, co-autor al Raportului A.R.T., atât prin pozițiile sale publice, cât și apărări în fața instanței de judecată prin care a contestat sancționarea contravențională pentru nedepunerea declarației de avere și de interese în termenele prevăzute de lege, în perioada în care acesta a deținut concomitent funcția publică – purtător de cuvânt (în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici), Director executiv (în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004) şi avocat definitiv-titular (în cadrul Cabinetului individual de avocatură „Alistar Teodor-Victor”, începând cu data de 23.01.2007 și până în prezent). Precizăm că Agenţia Naţională de Integritate a demarat procedura de control în urma sesizării formulate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la faptul că domnul Victor Alistar nu a respectat prevederile legale privind regimul juridic al declarațiilor de avere și de interese.

Este regretabil faptul că domnul Victor Alistar a înteles să atace A.N.I. folosindu-se de organizaţia neguvernamentală pe care o manageriază drept paravan pentru a-şi soluţiona problemele de ordin personal şi acoperirea propriilor ilegalităţi.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, 30 septembrie 2009

Related news: Back