COMUNICAT AL CONSILIULUI NAȚIONAL DE INTEGRITATE

20 decembrie 2013, 14:25
Consiliul Naţional de Integritate, în calitatea sa de garant al independenței operaționale a Agenției Naționale de Integritate, atrage atenția cu privire la faptul că proiectele de modificare a Codului Penal și a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor vor avea ca efect dezincriminarea conflictului de interese în materie penală, precum și excluderea competenței Agenției de a verifica respectarea regimului juridic privind conflictul de interese de către parlamentari, în conformitate cu dispozițiile Legii 176/2010.
De asemenea, Consiliul Național de Integritate solicită aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 460 din 13.11.2013, potrivit căreia Senatul în plenul său are obligația de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calității de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenția Națională de Integritate”. Consiliul apreciază faptul că respectarea ordinii juridice în statul de drept este o obligație care incumbă Parlamentului României, în calitatea sa de autoritate legiuioare.
În considerarea celor de mai sus, C.N.I. face următoarele precizări:
1.    Prin amendamentele adoptate recent de către Camera Deputaților cu privire la art. art.253^1 din Codul Penal al României, conflictul de interese de natură penală este, practic, dezincriminat pentru următoarele categorii de funcții publice: parlamentari, miniștri, secretari de stat, funcționari publici (funcții de execuție, de conducere, înalții funcționari publici), aleșii locali (consilierii județeni, consilieri locali locali, primari, viceprimari).
Mai mult, amendamentele adoptate lipsesc Agenția de instrumentul sesizării organelor de cercetare penală în cazurile în care s-au constatat indicii referitoare la săvârșirea conflictul de interese, prevăzut de art. 253^1 din Codul Penal.
Conform informațiilor transmise de Agenția Națională de Integritate, până în prezent, A.N.I. a sesizat parchetele competente în 137 de cazuri privind posibila săvârșire a conflictului de interese penal, dintre care 27 de parlamentari (în 8 cauze parchetul a trimis dosarul la instanță) și 79 de aleși locali (6 președinți și vicepreședinți de consilii județene, 22 consilieri județeni, 24 consilieri locali, 27 primari și viceprimari). Acest istoric de cazuri, apreciat în rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, poate fi anulat în condițiile adoptării amendamentelor la Codul Penal.
2.    Potrivit proiectului de lege de modificare și completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, se exclud de la aplicare dispozițiile Legii nr. 176/2010 în ceea ce privește procedura de evaluare și sancționare a parlamentarilor în cazul încălcării regimului conflictelor de interese.
De asemenea, se institutie pentru parlamentari un regim juridic preferențial, în sensul în care în proiect este redefinită noțiunea de conflict de interese, exceptând de la aplicare dispozițiile art. 70 din Legea 161/2003.
Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie și conceptul de demnitate publică, reprezentat de „complexul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și alte acte normative, pe care și le asumă o persoană fizică prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau indirect, prin numire, potrivit legii”, rezultă că, prin natura funcției cu care a fost investit, parlamentarul slujește interesele comunității din care face parte, astfel încât îi revine obligația să respecte normele imperative, în conformitate cu prevederile legii nr. 161/2003.
Mai mult, modificările propuse contravin spiritului Constituției României care prevede la art. 71, alin. (2) și (3) regimul incompatibilităților pentru deputați și senatori, în condițiile în care finalitatea regimului juridic al incompatibilăților o reprezintă tocmai prevenirea conflictelor de interese.
Consiliul Național de Integritate solicită celor două camere ale Parlamentului aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 460 din 13.11.2013, potrivit căreia ,,Senatul în plenul său are obligația de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calității de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenția Națională de Integritate" și continuarea procedurii parlamentare de aplicare a sancțiunilor, în conformitate cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
 
3.    Prin deciziile nr. 6289/2013 și 6734/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv și irevocabil starea de incompatibilitate în cazul senatorului Mora Akos Daniel și a deputatului Stoica Ștefan Bucur.
 
 
Consiliul Național de Integritate este un organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă, format în prezent dintr-un număr de membri desemnați de către fiecare grup parlamentar din Senat, plus grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociației Comunelor din România, precum și reprezentanți ai funcționarilor publici.
 
 
CONSILIUL NAŢIONAL DE INTEGRITATE, 20 decembrie 2013

Related news: Back

11 966 706

DE DECLARATII DE AVERE SI INTERESE POT FI CONSULTATE PRIN PORTALUL A.N.I.

ultima actualizare 13.03.2024